Liceul a fost deschis cu un prim corp profesoral format din șapte profesori din Vechiul Regat, un profesor francez, unul macedonean și restul ardeleni, mulți dintre ei predând și la universitate. Primul director, Alexandru Ciura, a construit instituția ca un reper educațional și cultural al Clujului, descrisă de muzicologul George Zbârcea drept „liceul Transilvaniei”.

Printre absolvenții colegiului se numără cinci membri titulari ai Academiei Române — Emil Burzo, Eugen Pora, Alexandru Roșca, Cristian Sorin Silvestru și Petre Spacu — alături de scriitori precum Radu Stanca, Horia Stanca și Ioan Alexandru, critici literari precum Ion Negoițescu și Marian Papahagi, muzicieni, teologul Teofil Herineanu, filosoful Petre Țuțea și politicianul Ion Rațiu.

Instituția a funcționat aproape neîntrerupt ca liceu teoretic, cu excepția perioadei 1977-1990, când a devenit Liceul Industrial de Poștă și Telecomunicații. În anul 2000 a primit statutul de Colegiu Național, menținut de atunci. Astăzi are 30 de clase și 750 de elevi, cu profiluri de matematică-informatică, filologie cu studiu bilingv de italiană și științe sociale, precum și clase primare și gimnaziale cu studiul limbilor engleză, italiană și franceză.

Aniversarea din acest an a fost marcată prin activități culturale, lansări de carte și întâlniri ale absolvenților, unele organizate la 55 de ani de la terminarea liceului.

Pentru clujenii plecați din țară, reperul readuce aminte de o instituție care a format generații de oameni de cultură și știință ai Transilvaniei.